Scurt istoric al Senatului

SENATUL – ORGAN COLEGIAL SUPREM DE ADMINISTRARE

27 octombrie 1992 va rămâne mereu o zi semnificativă în istoria Academiei Naţionale de Poliţie „Ştefan cel Mare” a MAI (în continuare – Academie). În această zi, în cadrul adunării generale, cu participarea întregului corp profesoral-didactic şi a reprezentanţilor tuturor subdiviziunilor Academiei, a fost înfiinţat Senatul. Acest organ deosebit de important pentru funcţionalitatea Academiei a fost constituit în baza principiului reprezentativităţii, toţi membrii Senatului fiind desemnaţi în cadrul adunărilor desfăşurate preventiv pe subdiviziuni. Iniţial, Senatul a fost compus din 14 profesori, 14 funcţionari şi 12 studenţi.

După cum era şi firesc, preşedinte al Senatului a devenit din oficiu rectorul (comandantul) Academiei Tudor Roşea, doctor în drept, conferenţiar universitar. Prima şedinţă a debutat cu discutarea şi adoptarea Statutului de funcţionare al Senatului. Conform acestuia, Senatul reprezenta organul colegial suprem de administrare al Academiei, având misiunea de examinare şi aprobare a hotărârilor în privinţa celor mai complicate şi mai importante probleme instituţionale. Statutul mai prevedea că Senatul se alege din rândul personalului permanent şi provizoriu pe un termen de 5 ani şi se aprobă, în ultima instanţă, de conducerea MAI.

Astfel, la 9 noiembrie 1992, hotărârea de constituire a Senatului a fost aprobată prin ordinul MAI nr. 936 din aceeaşi dată.

În cadrul şedinţelor Senatului se discutau cele mai generale şi mai importante probleme legate de procesul de instruire, asigurarea acestuia din punct de vedere metodico-ştiinţific şi tehnico-material, elaborarea investigaţiilor ştiinţifice, completarea corpului profesoral-didactic etc. Una din problemele-cheie ţinea de procesul dificil de constituire a Academiei ca instituţie de învăţământ superior cu profil juridic specific. Prin urmare, Senatul a revăzut de mai multe ori planul de studii şi programele analitice.

În primii ani de activitate a Senatului s-au depus eforturi colosale pentru elaborarea, discutarea şi aprobarea mai multor acte normative importante şi necesare activităţii Academie printre care: Regulamentul cu privire la activitatea curatorilor de plutoane (23 februarie 1993); Regulamentul cu privire la modul de organizare a muncii corpului profesoral-didactic (30 martie 1993); Regulamentul provizoriu al Consiliului didactico-ştiinţific al Academiei (15 noiembrie 1994); Regulamentul cu privire la organizarea şi normarea muncii corpului profesoral-didactic (3 octombrie 1995); Regulamentul provizoriu cu privire la desfăşurarea activităţii ştiinţifice (16 ianuarie 1996); Regulamentul provizoriu cu privire la pregătirea specialiştilor în bază de contract (cu plată) în Academia de Poliţie (27 octombrie 1998) etc. în scopul eficientizării activităţii Academiei; începând din 14 decembrie 1994 multe din hotărârile Senatului erau confirmate prin ordinul  comandantului.

Ca rezultat al reorganizării Academiei de Poliţie; Senatul, în şedinţa din 3 octombrie 1995,  şi-a modificat componenţa, în cadrul acestuia fiind incluşi 15 membri noi.

Chiar din primii ani de activitate, Senatul a acordat permanent o atenţie deosebită problemei completării corpului profesoral-didactic cu specialişti calificaţi, acest subiect fiind discutat în cadrul mai multor şedinţe ce au avut loc la 26 ianuarie 1993; 25 februarie 1994; 18 octombrie 1994 etc. Respectiva problemă a fost inclusă în programele de activitate ale Senatului şi în anii următori, dat fiind faptul că mereu s-au căutat soluţii legale de stimulare şi susţinere a profesioniştilor din rândul corpului profesoral-didactic al Academiei şi completarea în permanenţă a locurilor vacante cu cadre calificate din exteriorul instituţiei.

Problemele economice din ţară mereu şi-au pus amprenta asupra ritmului de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a Academiei. Ca urmare, în cadrul şedinţelor Senatului s-a discutat de nenumărate ori problema asigurării procesului de învăţământ cu materiale didactice, identificându-se de fiecare dată oportunităţi de soluţionare a acestora.

Din primii ani de activitate a Senatului s-a format o tradiţie foarte bună, care se mai păstrează şi astăzi, cu privire la discutarea şi analiza, în cadrul primei şedinţe din septembrie, a raportului de evaluare a anului de studii încheiat. În baza raportului, permanent s-au formulat concluziile corespunzătoare şi s-au stabilit anumite obiective de dezvoltare ulterioară a procesului de activitate ştiinţifico-didactică. Toate obiectivele identificate s-au regăsit în planul de activitate al Senatului pentru noul an de studii.

Un loc aparte la şedinţele Senatului l-a avut subiectul stimulării corpului profesoral-didactic în vederea sporirii nivelului de profesionalism. O atenţie deosebită s-a acordat încurajării tinerilor profesori în vederea continuării studiilor postuniversitare, fiind aprobate numai în primul deceniu de activitate peste 40 de recomandări la studii de doctorat atât în universităţile din Republica Moldova, cât şi din România, Rusia şi Ucraina.

O atenţie mare s-a acordat şi încurajării doctorilor în ştiinţe în vederea obţinerii titlurilor ştiinţifico-didactice de conferenţiar universitar şi profesor universitar. Remarcabilă va rămâne în istoria Senatului ziua în care a fost votat primul candidat la funcţia de profesor universitar. Astfel, la 19 noiembrie 1996, Senatul, conform procedurii stabilite, a susţinut prin vot secret candidatura dlui A.Borodac la postul de profesor universitar. Până la finele anilor 1990 Senatul a votat conferirea titlului didactic de conferenţiar universitar altor 21 de funcţionari. Această competenţă a Senatului rămâne a fi o prioritate până în prezent, încurajând cadrele didactice să avanseze în cariera profesională.

Graţie acestei activităţi s-a schimbat calitativ componenţa Senatului. Dacă în noiembrie 1992 la lucrările Senatului participau 6 doctori în ştiinţe, inclusiv 3 conferenţiari universitari, spre finele anului 2000 din cei 42 de membri ai Senatului 14 erau doctori în ştiinţe, inclusiv un profesor şi 9 conferenţiari.

Pe durata primului deceniu de activitate, Senatul a trecut prin mai multe schimbări de ordin organizatoric şi conceptual.

Schimbările esenţiale de ordin conceptual se produc în activitatea Senatului în anii 1997-2000. În cadrul şedinţei din 27 octombrie 1998 este adoptată decizia de alegere a Biroului Senatului compus din 9 persoane, menit să examineze problemele cu un caracter operativ şi stringent. În baza acestei hotărâri, a fost modificată periodicitatea şedinţelor Senatului, ele urmând să aibă loc o dată la 2 luni.

În contextul alinierii actelor normative interne la noile standarde impuse de legislaţia naţională în domeniul învăţământului şi cerinţele imperative ale Ministerului Educaţiei, dar şi Ministerului Afacerilor Interne, prin decizia Senatului din 1 decembrie 1998 a fost aprobat primul Regulament al Senatului, conform căruia în cadrul Senatului activa Biroul şi următoarele comisii: pentru activitatea didactică; activitatea ştiinţifică; comisia de concurs şi cea cultural-educativă. Astăzi; în cadrul Senatului funcţionează cinci comisii permanente: Comisia privind activitatea metodico-didactică; Comisia privind activitatea de cercetare ştiinţifică; Comisia juridică; Comisia socială; Comisia pentru evaluare şi managementul calităţii.

Pe durata activităţii sale Senatul a discutat şi s-a pronunţat asupra diferitor categorii de probleme, unele mai ordinare, cum ar fi dările de seamă ale diferitor subdiviziuni, catedre, departamente, iar altele mai neobişnuite, ca de exemplu înfiinţarea unor subdiviziuni noi, ori lichidarea, comasarea acestora cu altele. Astfel, la 27 februarie 2007 (p-v nr.4) Senatul în urma dezbaterilor în plen şi din considerente strategice a hotărât fondarea Facultăţii II cu denumirea „Securitate şi ordine publică”, menirea acesteia era să satisfacă cerinţele MAI de optimizare a procesului de instruire a viitorilor ofiţeri. Problemele logistice care au urmărit funcţionalitatea acestei facultăţi au determinat Senatul să discute de mai multe ori autonomia acesteia, ultima decizie în acest sens fiind comasarea celor două facultăţi sub denumirea „Drept, Securitate civilă şi ordine publică” (p-v nr.2 din 11.10.2019).

Funcţionalitatea Academiei a ţinut permanent pasul cu imperativele timpului, Senatul armonizând şi modificând periodic cadrul legal intern de funcţionare a facultăţilor şi catedrelor la nivelul standardelor naţionale şi internaţionale. Anume aşa se explică aprobarea de către Senat (18 februarie 2011) a noilor regulamente de funcţionare a facultăţilor Drept şi Securitate şi ordine publică, precum şi a celor 11 regulamente ale catedrelor Academiei, acestea fiind elaborate în conformitate cu Regulamentul-tip al ME din 06.08.2010.

Un pas important în vederea promovării cadrelor ştiinţifice ale instituţiei prin susţinerea tezelor de doctorat a fost faptul că la 02 iunie 2009 Senatul Hotărăşte instituirea Seminarului ştiinţific de profil pentru examinarea tezelor de doctorat la specialitatea 12.00.08 – Drept penal (cu specificările respective) (p-v nr. 3 din 02 iunie 2009). Mai târziu, la 01 octombrie 2009, această decizie este validată de CNAA (Hotărârea nr. AT-05/6 din 01 octombrie 2009; modificată ulterior prin Hotărârea nr AT- 7/5.2 din 18 decembrie 2013).

Un loc aparte printre problemele discutate în cadrul Senatului a fost aprobarea pentru publicare a multiplelor lucrări metodice şi ştiinţifico-didactice ale autorilor (personalului didactic) din cadrul Academiei, aceste surse informaţionale contribuind substanţial la eficientizarea procesului de instruire a studenţilor instituţiei şi completând fondul naţional de carte al multor biblioteci din ţară şi din străinătate.

De asemenea, un rol important în activitatea Senatului l-a jucat încurajarea celor care prin activitate profesională şi susţinere activă a procesului educativ au contribuit activ la dezvoltarea învăţământului poliţienesc (juridic), acordându-le în acest sens titlul onorific „Doctor honoris causa”. Colectivul Academiei va purta mereu în memorie respectul faţă de personalităţile care s-au învrednicit de acest titlu: Tudor Roşea, Alexandru Borodac, Vasile Dobrinoiu, Gheorghe Seriţean, Wiliam Larsen, Gregory J. Scapini, Reiner Gepperth ş.a.

La 08 mai 2013 Senatul aprobă două documente importante pentru funcţionarea normală a Academiei: l) Carta universitară şi 2) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Senatului (P-V nr. 5 din 08 mai 2013), aceste acte normative instituţionale fiind modificate ulterior în funcţie de necesităţile apărute (29.01.2019; 11.10.2019).

Toate aceste activităţi ale Senatului, inclusiv cele cu caracter normativ de reglementare instituţională, au avut un rol esenţial în organizarea şi consolidarea procesului educaţional şi a celui de cercetare în conformitate cu noile schimbări şi progrese de ordin social-economic şi tehnico-ştiinţific. În acest fel, pe parcursul existenţei sale, Academia s-a dezvoltat continuu, conformându-se noilor rigori ale timpului şi promovându-se prin oferirea unor servicii educaţionale de calitate, organizarea şi participarea la diferite evenimente culturale, ştiinţifice, desfăşurarea activităţilor de caritate etc. Un rol deosebit în organizarea, monitorizarea şi reglementarea multor din aceste activităţi i-a revenit Senatului.

În diferite perioade de existenţă şi funcţionare a Academiei, Senatul a fost condus de următorii preşedinţi, fiind asistaţi de secretarii acestuia:

Preşedinţi ai Senatului:

• Tudor Roşea, doctor în drept, conferenţiar universitar (1992-1997)
• Victor Guţuleac, doctor în drept, conferenţiar universitar (1997-2001)
• Dumitru Baltaga, doctor în drept, conferenţiar universitar (2001-2002)
• Mihai Bîrgău, doctor în drept, conferenţiar universitar (2002-2005)
• Andrei Pogurschi (2005-2006)
• Constantin Boeşteanu, doctor în drept (2006-2007)
• Simion Carp, doctor în drept, conferenţiar universitar (2007-2017)
• Valentin Chiriţa, doctor în drept, conferenţiar universitar (2017-2019)
• Dinu Ostavciuc, doctor în drept (2019-prezent)

Secretari ai Senatului:

• Andrei Groza, doctor în istorie, conferenţiar universitar (1992-1998)
• Alexandru Pînzari, doctor în drept, conferenţiar universitar (1998-2003)
• Andrei Guştiuc, doctor în drept, conferenţiar universitar (2003)
• Moraru Pavel, doctor în istorie (2003-2006)
• Alexandru Pareniuc, doctor în drept, conferenţiar universitar (2006-2008)
• Valeriu Nour, doctor în drept, conferenţiar universitar (2009-2012)
• Valentin Chiriţa, doctor în drept, conferenţiar universitar (2012-2017)
• Boris Glavan, doctor în drept, conferenţiar universitar (2017-prezent)