Poezia rămâne fundalul dialogului intercultural, un punct de reper pentru spirit şi un element educativ de o înaltă valoare.
Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi aniversarea a 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI a organizat vineri, 15 ianuarie 2016, o masă rotundă cu genericul „Creaţia eminesciană: cultul Patriei, al Mamei şi al Cărţii”.
Cu un discurs în faţa profesorilor şi studenţilor instituţiei a venit istoricul şi criticul literar, membrul al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi România, doctor în filologie, Dumitru Apetri. Savantul a vorbit despre promovarea şi receptarea creaţiei eminesciene, despre publicistica şi traducerea poeziei, menţionând faptul că sec. XXI este timpul lui Eminescu.
Despre marele poet au scris specialişti din diferite domenii: jurnalişti, economişti, fizicieni, actori care au evidenţiat momentele în care Eminescu se manifestă ca gânditor şi filosof. „Mihai Eminescu a scris scenariul Universului înainte de savanţi”, a afirmat I. Holban în cartea sa Pe serpentinele fizicii. Alocuţiunea s-a axat şi pe traducerea artistică a liricii eminesciene, cinstind geniul literaturii naţionale.
„Tot neamul românesc trebuie să fie mândru pentru că îl are pe Eminescu” a menţionat invitatul D. Apetri. Spre finalul activităţii doritorii au declamat citate, versuri preferate şi variante ale poeziilor eminesciene traduse în limbile rusă, franceză şi engleză.
Interesul vădit faţă de creaţia Luceafărului Poeziei Române demonstrează faptul că poetul a fost un înger al graiului nostru şi va rămâne pe veci o comoară a neamului românesc. Participanţii la convorbirea despre Eminescu, prin prezentările şi discuţiile tematice l-au redescoperit pe Eminescu ca un mare prozator, publicist, om politic, eseist, foiletonist, nuvelist.
