Pe data de 6 mai 2016, cînd toţi creştinii ortodocşi îl serbează pe Sfîntul Gheorghe, în incinta Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI a avut loc o masă rotundă dedicată acestui Mare Mucenic. La eveniment au participat conducerea Academiei, cadrele ştiinţifico-didactice şi studenţii instituţiei.
Lucrările forului au fost axate pe abordarea diverselor subiecte care se referă la: promovarea valorilor moral-spirituale prin prisma cunoaşterii personalităţii Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe şi a rolului acestuia în credinţa creştin-ortodoxă; afecţiunea Domnitorului Ştefan cel Mare pentru Marele Mucenic Gheorghe, purtîndu-I icoana pe platoşă şi pe drapelul de luptă al armatei şi zidind mai multe biserici care aveau hramul acestui Sfînt. De asemenea, au fost puse în discuţie politicile discriminatorii asupra creştinilor-ortodocşi în perioada regimului totalitar-comunist, inclusiv cazul tragic care avut loc la Mănăstirea Răciula, precum şi aspectele legate de distincţiile Sfîntului Gheorghe în trecut şi în prezent.
În context, s-a discutat şi problema aşa-zisei „panglici Sf. Gheorghe”, care, chipurile simbolizează victoria asupra nazismului, dar, de fapt, este folosită în calitate de simbol al separatismului şi expansionismului rusesc. Cu regret, s-a constatat că şi unii politicieni din Republica Moldova sunt adepţi ai acestui fenomen negativ, promovînd pînă la absurditate valorile străine, inclusiv şovinismul, separatismul şi expansionismul.
Totodată a fost abordată şi problema încălcării unor drepturi fundamentale ale omului, fiind vorba despre persecuţia creştinilor din diferite ţări, îndeosebi unde predomină religia islamică (Iran, Irak, Afganistan, Arabia Saudită etc.) sau ateismul (Coreea de Nord). Practic nu există nici o libertate religioasa în multe din aceste ţări. Adunările publice non-musulmane sunt strict interzise, iar convertirea la creştinism este pedepsită cu moartea. Credincioşilor creştini le este frică să vorbească deschis despre credinţa lor, chiar şi cu familia. Cu părere de rău, aceasta se întîmplă chiar în sec. XXI, în pofida faptului că moscheele construite în ţările unde predomină religia creştină sunt din ce în ce mai multe.
Lucrările mesei rotunde s-au finalizat cu înaintarea unor concluzii cu privire la necesitatea consolidării forţelor în vederea promovării valorilor moral-spirituale şi cinstirii sfinţilor şi marilor mucenici care s-au sacrificat pentru credinţa creştină.
